Arhitectura de tip rezilient sau cum pregătim clădirile pentru schimbările climatice
Arhitectura rezistentă la climă este un tip de urbanism care vizează strategia de adaptare la climă. Cum schimbările climatice din ultimul timp sunt din ce în ce mai alerte, atât oamenii, cât și spațiile în care aceștia locuiesc, lucrează și își desfășoară activitățile trebuie să fie adaptate acestor provocări. Astfel, arhitectura orașelor trebuie să fie una care poate combate orice tip de evenimente adverse care ar putea afecta zonele urbane.
Arhitectura și urbanismul trebuie să fie pregătite pentru a preîntâmpina orice condiții nefavorabile de vreme, dar și să eficientizeze, pe cât posibil, utilizarea resurselor naturale și protejarea mediului înconjurător.
La nivel micro, întrucât nu se poate construi un oraș de la zero, ci doar adapta într-o anumită măsură, construcțiile noi pot face diferența. Proiectarea rezistentă la climă ar trebui să fie o parte integrantă a procesului de planificare în contextul funcției, scopului, tipului de activ și locației amplasamentului proiectului, apoi să încheie strategiile de proiectare adecvate. Schimbările climatice sunt pe cale să devină din ce în ce mai semnificative, urmările luându-i pe nepregătite și subminându-le serviciile de bază cărora vor face investiții de capital și nu vor ține cont de niște aspecte esențiale în aplicarea unui design rezistent la orice tip de climă.
Iată câteva modalități prin care acestea pot să promoveze sustenabilitatea, ca viziune ce trebuie adoptată de cât mai mulți dezvoltatori, pe viitor.
Cum pregătim clădirile pentru schimbările climatice – Orientarea clădirilor și a cartierelor
Amplasarea și orientarea clădirii sunt principii cruciale ale designului rezistent la climă pentru a atenua supraîncălzirea și pentru a se adapta la creșterea temperaturilor. Performanța unei clădiri poate fi afectată semnificativ de locul în care este amplasată pe un teren. Mai mult decât atât, copacii, grădinile dedicate și alte clădiri din componența cartierului pot contribui la umbrirea pozitivă sau la blocarea razelor soarelui, tocmai atunci când ele sunt necesare. Practic, proiectanții trebuie să ia în considerare elementele existente deja pe teren sau să reinventeze un întreg spațiu așa încât poziția acestuia să optimizeze și orientarea clădirii către soare. În acest sens, cea mai lungă axă a clădirii ar trebui să fie orientată într-o direcție est-vest, ceea ce maximizează lumina și permite un câștig mai mare de căldură, pentru un confort termic mai bun. Astfel, spațiile ar trebui să fie orientate pentru a obține o lumină naturală maximă cu câștig minim sau maximizat de căldură, precum și o eficientizare a iluminatului artificial, în funcție de locația clădirii și de sezon.
Cum pregătim clădirile pentru schimbările climatice – Ventilație naturală
Designul rezistent la climă trebuie să beneficieze de o ventilație naturală, lucru care se întâmplă eficient atunci când clădirile sunt dotate cu o fațadă ventilată. Alături de orientarea optimă pe teren a clădirii, trebuie să obținem și o poziționare optimă a ferestrelor, cu vitraje generoase. Pe de altă parte, într-un proiect care este în acord cu clima la care va fi supus, trebuie luată în calcul direcția vântului. Astfel, prin tehnologia fațadei ventilate, vom avea parte la interior de răcoare în sezonul cald și de păstrarea căldurii în sezonul rece. Acestea sunt urmări ale efectului de coș, obținut prin lăsarea unui spațiu de aer, adânc de câțiva centimetri, între peretele perimetral al clădirii, pe care s-a aplicat un strat de izolație și fața sa exterioară. Când densitatea aerului din interiorul golului se modific, datorită căldurii generate de învelișul exterior, aerul va fi forțat să se deplaseze în sus și va declanșa astfel un flux de ventilație naturală. În plus, fațada ventilată va arăta la fel și peste 30 de ani, fără ca valoarea clădirii să scadă (implicit a apartamentului, dacă face parte dintr-un bloc).
Soluții de eficientizare a costurilor armonizate la nivelul proiectării
Aici vorbim de o sinergie între mai multe caracteristici ale unei clădiri cu arhitectură sustenabilă: alegerea unor vitraje generoase, compartimentarea eficientă a spațiilor din interior (camere înalte și cu o adâncime în beneficiul unui microclimat sănătos, în care lumina pătrunde corect), izolare termică prin materiale naturale (vata bazaltică), fațada ventilată, centrala de cartier (cu consum mult mai mic și riscuri minimizate față de una de apartament) și tehnologii smart pentru reglarea și controlul consumului. Toate acestea, împreună, contribuie la crearea unui mediu sănătos de locuire, dar atent cu natura, cu folosirea unui număr minim de resurse naturale, dar care să și fie pregătit pentru orice intemperii sau manifestări extreme ale naturii. Mai mult, prin soluțiile alese, se va obține un număr mult mai mic de emisii de carbon (folosirea unei cantități reduse de energie electrică, consum minim de resurse pentru confortul termic în funcție de sezon).
Pe de altă parte, la nivel de proiectare, pentru eficientizarea costurilor pe materiale, dar și pentru evitarea risipei, programul de modelare 3D ales va aduce pe șantier exact cantitățile necesare de materiale și nimic mai mult. În completare, utilizarea unor materiale rezistente, durabile, poate chiar și provenite din reciclare vor contribui la o viață mai lungă a clădirilor proiectate, pregătite să facă față oricăror provocări la nivel de climă.
Toate clădirile h4l sunt proiectate atent încă din prima fază de proiectare, cu focus pe eficientizarea costurilor și a uzului de materiale de construcții, lucru care se transferă în tot ce înseamnă locuirea și însuflețirea vieții în aceste spații. Și în exteriorul lor, în mediul imediat apropiat, crearea spațiilor dedicate care să încurajeze oamenii să iasă afară, să se plimbe, să facă mișcare și să socializeze, vor alimenta o viziune sănătoasă de trăire în armonie cu natura, pe care să o prețuiască și să o accepte în toate manifestările ei, fără a o altera în vreun fel.
Acest articol există și în limba engleză aici – Resilient architecture or how we prepare buildings for climate change